Agenția de rating Moody’s a confirmat ratingul pe termen lung pentru România la Baa3 menținând totodată ratingul pe termen scurt la Prime-3. Perspectiva rămâne negativă. Politica și riscurile geopolitice pun presiune pe ratingul României Decizia reflectă riscurile ridicate privind implementarea amplului program multianual de consolidare fiscală, chiar dacă România a înregistrat progrese inițiale în reducerea deficitului bugetar. Moody’s avertizează că fragilitatea scenei politice poate afecta ritmul reformelor. Moody’s argumenteaza mentinerea ratingului prin ”condițiile politice care s-au complicat în urma adoptării unei moțiuni de cenzură împotriva fostului premier, în luna mai”. Fragmentarea politică a întârziat formarea unui nou guvern, însă agenția estimează că o nouă administrație va prelua mandatul după vacanța de vară. În plus, profilul de credit al României este afectat și de vulnerabilitatea la riscuri externe și geopolitice, amplificate de apropierea de războiul din Ucraina, precum și de deficitele structurale ridicate ale contului curent. S&P si Fitch văd tot...

Datele arată că guvernele statelor membre ale Uniunii Europene au alocat în 2025 aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, valoare cu 60,5% mai mare față de anul 2015 și cu 2,4% peste nivelul înregistrat în 2024. Eurostat a analizat și valoarea acestor alocări raportată la numărul de locuitori, pentru a evidenția diferențele dintre statele membre. România are cea mai mică alocare bugetară pentru cercetare și dezvoltare din UE La nivelul Uniunii Europene, alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare au ajuns în 2025 la 288 de euro pe locuitor. Situația diferă însă considerabil de la un stat la altul, iar cele mai mari sume raportate la populație au fost înregistrate în Luxemburg, Danemarca și Germania. Luxemburg a avut cele mai mari alocări, cu 917,2 euro pe locuitor, fiind urmat de Danemarca, cu 627,1 euro, și Germania, cu 553,5 euro. La polul opus, România a înregistrat cea mai mică...

Ingineria navală românească a atins un nou reper tehnologic odată cu lansarea la apă a unui gigant maritim destinat pieței asiatice. Construită pe docurile de la Tulcea, nava impresionează nu doar prin proporțiile sale colosale, ci și printr-un sistem de propulsie hibrid de ultimă generație, fiind pregătită să înfrunte adâncimile abisale ale oceanului pentru a susține tranziția energetică a Japoniei. Performanță tehnologică pentru eolienele nipone Vasul botezat „Discovery” a fost comandat de compania Toyo Construction, reprezentând o premieră absolută livrată de grupul Vard către industria eoliană din Țara Soarelui Răsare. După asamblarea de bază din România, nava a primit echipamentele de înaltă precizie la un șantier partener din Norvegia. Această capodoperă inginerească va fi esențială pentru ambițiosul program nipon de extindere a energiei regenerabile. Designul său a fost special adaptat pentru a opera eficient atât în zone de coastă cu ape mici, cât și în regiuni cu adâncimi extreme, acolo...

În același scenariu, aderarea la NATO ar fi susținută de 61,2% dintre participanții la sondaj. Datele arată că, deși majoritatea respondenților se pronunță în favoarea ambelor direcții, nivelul sprijinului diferă între cele două opțiuni. Sondajul indică și procentele celor care s-ar opune acestor variante. Pentru aderarea la UE, 22,2% dintre respondenți au declarat că ar vota împotrivă, în timp ce pentru aderarea la NATO procentul celor care s-ar opune ajunge la 29,5%. Sprijinul pentru aderarea la UE scade față de sondajul din iunie Potrivit rezultatelor prezentate, 69,2% dintre ucraineni ar susține intrarea în Uniunea Europeană dacă un referendum ar avea loc în viitorul apropiat. Alți 22,2% s-ar pronunța împotrivă, iar 8,7% au declarat că nu ar participa la vot sau că nu au luat încă o decizie. Nivelul actual al susținerii pentru aderarea la UE este mai redus comparativ cu un sondaj realizat în luna iunie, când 79% dintre respondenți...

„Trenuri noi ținute blocate printre buruieni și nepuse vreodată în circulație este ceea ce am găsit la Ministerul Transporturilor, asta în timp ce românii călătoresc în unele condiții neadecvate cu trenurile din România”, spune ministrul în videoclipul publicat pe Facebook. Acesta afirmă că, la început, i s-a transmis că situația nu poate fi rezolvată, că nu se poate… „Ni s-a spus că nu se poate. Astăzi suntem în Gara de Nord și trenurile care au fost blocate au fost puse pe șine, transportă călători și arată decent în interesul românilor”, a declarat ministrul. Un călător a atras atenția asupra infrastructurii: „E bine că se aduc trenuri moderne, dar păcat de infrastructură” În timpul filmării, un călător a intervenit și a remarcat faptul că trenurile moderne reprezintă un pas înainte, dar că infrastructura feroviară rămâne o problemă. „E bine că se aduc trenuri moderne, dar păcat de infrastructură”, a spus acesta....

ÎCCJ respinge contestațiile După dezbaterile în cameră preliminară, instanța supremă amânase, miercuri, pronunțarea pentru 6 august 2026. Pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a decis că procesul pe fond poate începe, însă hotărârea a fost atacată la instanța supremă atât de către inculpați, cât și de către Ministerul Public. Decizia ÎCCJ Potrivit comunicatului instanței, Secția Penală a Înaltei Curți a soluționat contestațiile formulate împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel București în procedura de cameră preliminară, în dosarul nr. 6008/2/2025/a1. Instanța supremă a respins atât contestația Ministerului Public, cât și contestațiile inculpaților, menținând astfel încheierea Curții de Apel. ÎCCJ precizează că procedura camerei preliminare are ca obiect verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. „În această etapă procesuală nu sunt analizate temeinicia acuzațiilor și nici vinovăția persoanelor trimise în judecată. Hotărârea pronunțată confirmă exclusiv soluția asupra aspectelor de legalitate procedurală și nu...

Pe 5 iunie 2026, Serviciul pentru suport strategic și cooperare cu mediul asociativ din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG) a publicat un apel pentru a primi propuneri din partea ONG-urilor și societății civile de proiecte care au drept tematică „evoluțiile și transformările spațiului civic, în contextul provocărilor actuale”. „Sunt vizate proiecte de tip strategic, cu relevanță publică, capacitate de implementare și potențial de a contribui la consolidarea cooperării dintre administrația publică și societatea civilă”, arată SGG. Cum au ajuns mai multe ONG-uri pe lista pentru a primi bani de la Guvern SGG a trimis și o serie de propuneri care sunt încurajate, respectiv: analizarea evoluțiilor recente ale spațiului civic românesc și european, inclusiv a modului în care organizațiile societății civile răspund la provocări sociale, digitale, economice și instituționale; susținerea, prin cercetări, analize, consultări, dezbateri și alte instrumente aplicate, a unor teme de interes major pentru societatea civilă și pentru...

Fost ministru al energiei și inițiator, ca deputat PNL, al Legii decarbonizării, amendate de PSD și adoptate de Parlament cu ajutorul AUR, Burduja atrage atenția că atunci „când schimbi regula după ce ai luat banii, Bruxellesul ți-i cere înapoi și-ți oprește și plățile următoare”. „Mi-e mie rușine de nerușinarea celor care vin astăzi cu mesaje triumfaliste” „Am asistat astăzi în Parlamentul României la același circ jalnic, bazat pe minciuni și impostură. Mi-e mie rușine de nerușinarea celor care vin astăzi cu mesaje triumfaliste despre cum salvează ei cărbunele țării”, spune Sebastian Burduja despre adoptarea în Parlament a Legii decarbonizării. Legea a fost adoptată de majoritatea PSD-AUR în forma anunțată marți de Sorin Grindeanu, care include amendamentele PSD prin care nicio capacitate de producție de energie nu mai poate fi închisă până nu sunt puse în funcțiune altele noi. Fost ministru al Energiei între anii 2023-2025, Burduja a depus, în februarie...

Camera Deputaților dezbate și votează miercuri Strategia națională pentru conservarea biodiversității în perioada 2026-2030. Proiectul a fost modificat în Senat și a deschis un nou conflict între USR și PSD. În timp ce social-democrații spun că au eliminat prevederi care puteau bloca investițiile, USR avertizează că România riscă să piardă 972 de milioae de euro din PNRR. Strategia este legată de un jalon din PNRR și stabilește măsurile pentru protejarea și refacerea ecosistemelor, dar și modul de extindere a ariilor protejate. Ce prevede forma adoptată de Senat Una dintre modificările făcute în Parlament arată că riscul de poluare cu nutrienți și pesticide trebuie redus cu 50%. Măsura nu impune însă înjumătățirea cantității de pesticide folosite în agricultură. Documentul stabilește și că măsurile care limitează folosirea terenurilor agricole pot fi aplicate doar dacă fermierii sunt despăgubiți integral. Compensațiile ar urma să fie calculate în funcție de pierderea reală de venit. Strategia...

În interiorul fostei Coaliții, robinetul discursului urii a fost pornit chiar de premierul Ilie Bolojan. În aprilie, când PSD forja tot mai puternic către demiterea lui Bolojan din funcția de premier, liderul liberalilor a făcut o declarație cu tentă nazistă. Bolojan spunea atunci că a deranjat pentru că a găsit „niște șobolani care rod proviziile”, când a deschis „cămara satului”, și a „pus lumina pe ei”. De ce este șobolanul un element de retorică nazistă „În acest mandat am deranjat destul de multe. Am limitat prăduirea bugetului de stat. Dacă ai o bancă care dă credite neperformante înseamnă că banii aceia nu se mai recuperează. Exemplu EximBank. Înseamnă că ai limitat o prăduire a bugetului public (…) Deși de multe ori, cu frâna de mână, am pus reflectoarele pe aceste zone. Aceste zone sunt conectate politic la oameni care au susținut aceste situații. În cămară, atunci când deschizi ușa, vezi...