Supraturismul, un fenomen deja global, a ajuns și în Dolomiți.
Aici se fac gogoși tradiționale, krapfen, iar fluxul de vizitatori e pur și simplu neîntrerupt: de dimineața, de la ora 8, și până la prânz, de când locul a devenit viral atât pe Instagram, cât și pe TikTok, după ce un videoclip cu aproape 40 de milioane de vizualizări a fost publicat acum un an, potrivit Il Post.
Fenomenul nu este unul nou și a intrat, de altfel, în vocabularul uzual. Când spui „overtourism” (turism excesiv), te gândești imediat la un boom turistic generat, la origine, de perioada post-pandemică, dar alimentat acum, tot mai mult, de rețelele sociale.
Sursa foto: captură ilpost.it
Chiar și hotelierii, reticenți ani la rând în privința acestui subiect, au evitat să folosească termenul, dar din 2024 au început să vorbească deschis despre el.
Supraturismul, un fenomen în expansiune
Astfel, între 2022 și 2025, numărul turiștilor din regiune a crescut cu 30%, iar al celor străini cu peste 40%, iar trendul continuă și anul acesta, doar în iulie, sosirile au fost cu aproape 6% mai mari față de anul trecut.
Transformarea nu e una nouă, ci rezultatul a decenii de investiții în hoteluri, drumuri și telecabine, la care s-a adăugat și recunoașterea UNESCO.
Sursa foto: captură ilpost.it
Sunt locuri promovate atât pe Instagram, cât și pe TikTok, iar acestea au devenit obiective aproape „obligatorii”, însă algoritmii nu distribuie uniform vizitatorii, îi concentrează în aceleași câteva puncte devenite virale, cum ar fi Lago di Braies, Tre Cime di Lavaredo, Seceda sau Lago di Carezza.
Mulți dintre turiști aproape că nici nu mai fac trasee montane propriu-zise, ci doar urcă cu telecabina, ajung în locul văzut într-un videoclip, fac poza și pleacă.
Antropologul Annibale Salsa, fost președinte al Clubului Alpin Italian, rezumă fenomenul într-un mod cât se poate de simplu, afirmând că mulți vizitatori nu mai reușesc să deosebească muntele vizionat online de cel real.
Acest model nu este o excepție, ci un simptom al unui fenomen care se extinde pe tot globul: algoritmii concentrează fluxuri uriașe de turiști în același punct, indiferent de continent.
Aglomerație pe Muntele Fuji
În Japonia, Muntele Fuji a atins un prag similar. În 2023, peste 221.000 de oameni au urcat pe munte, aproape 137.000 doar pe traseul principal Yoshida. Autoritățile vorbesc despre o aglomerație excesivă lângă vârf, tabere improvizate și focuri aprinse pe traseu, plus fenomenul „bullet climbing”, urcușul non-stop, fără pauze, care a dus la atâtea accidente.
Sursa foto: pexels.com
Din 2026, Japonia a introdus o taxă obligatorie de 4.000 de yeni pentru toți alpiniștii și un plafon zilnic de 4.000 de persoane pe traseul Yoshida, potrivit publicației Tokyo Cheapo.
Veneția caută soluții
La Veneția, dezechilibrul este și mai vizibil: orașul are sub 50.000 de locuitori, potrivit Euronews, iar numărul paturilor pentru turiști le depășește deja pe cele ale rezidenților. În ziua de 2 mai, care a fost una de vârf în 2025, aproape 25.000 de turiști au trecut prin oraș într-o singură zi, adică echivalentul a peste jumătate din populația locală, potrivit aceleiași surse.
Sursa foto: pexels.com
Ca răspuns, orașul a extins pentru 2026 taxa de acces pentru vizitatorii de o zi, aplicată în weekendurile din aprilie până în iulie, tocmai pentru a descuraja acest tip de turism, cu beneficii economice, de altfel, minime pentru comunitate.
Insulele Canare, pline de turiști
În Insulele Canare, numărul turiștilor străini a depășit 4,36 milioane doar în primul trimestru din 2025, în creștere cu peste 2% față de anul anterior, notează Euronews.
Creșterea continuă, în pofida protestelor tot mai ample ale localnicilor, astfel că, de Paște, aproximativ 80.000 de angajați din turism au intrat în grevă, iar organizația Canarias Tiene un Límite cere plafonarea numărului de vizitatori. În același timp, Tenerife a introdus, din ianuarie 2026, o eco-taxă pentru accesul în Parcul Național Teide, ca să limiteze presiunea asupra ecosistemului.
Sursa foto: pexels.com
Dincolo de aglomerație, o altă față a turismului excesiv se vede în gunoaiele abandonate, focurile aprinse în zone cu risc de incendiu, refugiile și locurile de camping lăsate în dezordine. Traficul are și el de suferit, fiind mult îngreunat pentru localnici, iar numărul tot mai mare de turiști fără experiență montană, care se aventurează pe trasee periculoase în condiții de vreme rea, pune presiune suplimentară pe echipele de salvare.
Unele soluții se aplică deja, rezervarea biletelor de acces și controlul fluxurilor, așa cum se întâmplă la Tre Cime di Lavaredo și Lago di Braies.
Propuneri pentru viitor care să combată supraturismul
Mai multe propuneri pentru viitor, cum ar fi limitarea închirierilor pe termen scurt și chiar introducerea unei taxe de acces în zona Dolomiților, inclusă în patrimoniul UNESCO, sunt însă controversate.
Nici ideea schimbării strategiei de promovare nu este lipsită de risc, turiștii orientați astfel către destinații mai puțin cunoscute putând să le transforme, în scurt timp, în următoarele victime ale popularității online. Și dacă acest lucru nu este lipsit de îndoieli, faptul că Dolomiții nu mai au o problemă de promovare este, fără îndoială, o certitudine.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
