Acord de cooperare între R. Moldova și FMI: „Programul va sprijini obiectivul strategic al R. Moldova de avansare în realizarea agendei de aderare la UE”
R. Moldova și misiunea Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord la nivel de experți privind un nou program, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), pe o perioadă de 3 ani. Decizia a fost anunțată după vizita, la Chișinău, a echipei de experți ai FMI, condusă de Alina Iancu, în perioada 7-20 mai 2026, potrivit Guvernului, menționează zdg.md.
Reformele incluse în program vor viza gestionarea mai eficientă a finanțelor publice, printr-o planificare bugetară mai bună, administrarea responsabilă a lichidităților și datoriei publice, precum și o evaluare mai clară a riscurilor generate de întreprinderile de stat. Totodată, programul va sprijini protejarea banului public și îmbunătățirea datelor economice utilizate în elaborarea politicilor.
Programul va sprijini politicile și reformele din R. Moldova, va contribui la stabilitatea macroeconomică a țării, precum și la sprijinirea obiectivului strategic al R. Moldova de avansare în realizarea agendei de aderare la Uniunea Europeană.
Maia Sandu, interviu RFI/Deutsche Welle: A fi parte a UE înseamnă a supraviețui ca democrație
Cu ocazia vizitei întreprinse la Parlamentul European, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acordat un interviu comun posturilor Radio France Internationale și Deutsche Welle, în care a abordat tema integrării europene, soluțiile la problema transnistreană și prezența țării în Coaliția de Voință . Șefa statului moldovean a subliniat că aderarea la Uniunea Europeană este esențială pentru ca țara să poată supraviețui ca democrație.
Prezența președintei Maia Sandu la Strasbourg a fost ocazionată de primirea Ordinului pentru Merit al Uniunii Europene. O distincție acordată inclusiv pentru că a reușit să mențină ferm țara pe calea europeană.
”Deci, sunteți în continuare încrezătoare că Moldova va reuși și va adera la UE înainte de 2030?” – au întrebat colegii noștri de la RFI și Deutsche Welle.
Sunt foarte hotărâtă și am încredere că Moldova va deveni parte a UE. Angajamentul nostru față de cetățenii Moldovei este ca țara noastră să fie pregătită până în 2030. Credem și sperăm că instituțiile UE și statele membre UE vor sprijini agenda noastră.
Peste 68% dintre exporturile R. Moldova au ca destinație Uniunea Europeană. Care sunt principalele produsele din R. Moldova care ajung pe piața comunitară
Echipamentele electrice, produsele vegetale, articolele de mobilier, grăsimile și uleiurile, precum și vinurile și băuturile au fost principalele categorii de mărfuri exportate de Republica Moldova către Uniunea Europeană (UE) în 2025. Valoarea totală a exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit 2,55 miliarde USD, relatează Radio Chișinău.
Cea mai mare valoare a exporturilor a fost înregistrată la categoria echipamentelor electrice, care au însumat 496,8 milioane USD. Acestea au fost urmate de produsele vegetale, cu 489,1 milioane USD, articolele de mobilier, cu 127,9 milioane USD, grăsimile și uleiurile, cu 122,4 milioane USD, și vinurile și băuturile, cu 100,4 milioane USD.
Împreună, aceste categorii reprezintă aproape jumătate din exporturile Republicii Moldova către piața europeană. Datele arată că exporturile moldovenești către UE sunt susținute atât de produse industriale, precum echipamentele electrice și articolele de mobilier, cât și de produse agricole și agroalimentare, precum produsele vegetale, grăsimile și uleiurile, vinurile și băuturile.
Supraaglomerarea, printre problemele sistemice din penitenciare
În penitenciarele din Moldova se aflau la începutul anului peste 6 300 de deținuți, cu aproape 8% mai mult față de anul precedent, iar unele instituții sunt supraaglomerate. E declarația avocatului poporului, Ceslav Panico, făcută la audierile publice organizate pe platforma parlamentară. În paralel, ombudsmanul susține ca actele de violența si automutilarea au devenit o obișnuință printre condamnați, transmite IPN.
Avocatul poporului a declarat că, în ultimii trei ani, tot mai multe persoane sunt arestate, iar mai puține sunt eliberate. Ceslav Panico a declarat că Penitenciarele nr. 13 din Chișinău și nr. 11 din Bălți sunt cele mai aglomerate. Motivele sunt legate de aplicarea frecventă a măsurilor privative de libertate, de întârzierea examinării apelurilor și recursurilor, precum și de amânarea ședințelor de judecată, factori care mențin presiunea asupra spațiilor de detenție.
Ombudsmanul a înregistrat anul trecut 1 148 de cazuri de leziuni, cu circa 140 de cazuri mai multe decât în 2024. De asemenea, au fost raportate 221 de cazuri de auto-vătămare, dintre care 94 grave. În 2025 au murit 27 de deținuți. Administrația Națională a Penitenciarelor a documentat, totodată, 122 de conflicte între deținuți.
Tinerii profesori de matematică, fizică, chimie, biologie, informatică și română vor primi până la 375 000 de lei la angajare în școlile publice
Profesorii de matematică, fizică, chimie, biologie, informatică și de limbă și literatură română (alolingvi) care se vor angaja în instituțiile publice de învățământ general vor primi indemnizații unice de până la 375 de mii de lei, sumă majorată cu 100 de mii de lei față de prevederile anterioare. Proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 391/2024, elaborat de Ministerul Educației și Cercetării, a fost aprobat astăzi, 20 mai, de Guvern, relatează Ziarul Național.
Noile măsuri au drept scop reducerea deficitului de cadre didactice la disciplinele considerate deficitare și creșterea atractivității profesiei didactice. Accentul este pus în special pe instituțiile din localitățile rurale, unde lipsa profesorilor este mai acută.
Astfel, profesorii din domeniile STEM care se angajează în instituțiile din municipiile Chișinău și Bălți vor beneficia de indemnizații în valoare de 300 de mii de lei. Cei care aleg să activeze în mediul rural – în sate, comune, orașe, municipii de nivelul I și în UTA Găgăuzia – vor primi indemnizații de 375 de mii de lei.
Stocuri „de urgență”, peste 8 ani: Guvernul aprobă o lege despre rezervele de carburanți
O imagine cu infrastructura actuală de stocare a carburanților la Portul Internațional Liber Giurgiulești (dreapta). Viitoarea lege va putea deschide calea pentru investițiile în capacități de stocare și dezvoltarea logisticii, spune ministrul Energiei, Dorin Junghietu, relatează Europa Liberă.
Guvernul Munteanu a cerut crearea unei rezerve strategice de carburanți, care să acopere 61 de zile de consum, aprobând pe 20 mai un proiect de lege privind „securitatea aprovizionării cu produse petroliere”. Dar aceste „stocuri de urgență” de carburanți ar trebui să fie pline abia peste opt ani, în 2034.
Inițiativa legislativă a guvernului survine la două luni de la explozia prețurilor la carburanți cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, care a afectat mai ales sectorul transporturilor și cel agricol, existând temeri privind alte scumpiri în lanț.
„Evoluțiile geopolitice recente, inclusiv tensiunile din Orientul Mijlociu, au arătat încă o dată cât de fragilă poate fi stabilitatea piețelor internaționale de energie și a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere”, a spus ministrul Energiei, Dorin Junghietu, vorbindu-le jurnaliștilor după ședința de guvern.
El a mai explicat că, prin înființarea stocurilor de urgență, Republica Moldova vrea să-și asigure „un instrument” prin care ar amortiza impactul unor „șocuri externe”, dar se aliniază în același timp și legislației Uniunii Europene.
Un parc din București ar putea purta numele Maiei Sandu. Varianta Trump, respinsă
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este favorita unui vot online organizat de Primăria Sectorului 4 din București pentru alegerea numelui unui nou parc amenajat lângă Parcul Tudor Arghezi, relatează știri.md. Potrivit datelor afișate pe platforma de vot, Maia Sandu acumulase 61% din sufragii, după peste 4.000 de voturi exprimate, relatează știri.md.
Colaj: Știri.md
Consultarea a fost lansată de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, după ce propunerea sa inițială de a numi noul parc „Donald Trump” a stârnit controverse în spațiul public, transmite Știri.md cu referire la mediafax.ro.
În luna aprilie, edilul anunța că noua zonă verde va purta numele actualului președinte al Statelor Unite.
„Noul parc, pe care îl amenajăm lângă Parcul Tudor Arghezi, va celebra acest moment important și va purta numele actualului președinte al Statelor Unite, Donald J. Trump, ca simbol al prieteniei și valorilor comune care ne unesc”, declara atunci Daniel Băluță.
Ulterior, primarul a revenit asupra ideii și a decis să lase cetățenii să aleagă denumirea finală a parcului.
„Acum câteva zile am propus ca extinderea Parcului Tudor Arghezi să se numească Parcul Donald Trump. Unii dintre voi au îmbrățișat această idee, alții au fost extrem de nervoși pe acest subiect”, a spus edilul într-un videoclip publicat pe Facebook.
Acesta a explicat că a lansat platforma de vot pentru ca decizia să aparțină locuitorilor sectorului.
George Bălan: „Economia transnistreană e pe linie moartă”
DW a discutat cu George Bălan, fost vicepremier pentru reintegrare al R. Moldova, despre cât de realistă este reunificarea, despre rolul Rusiei în această ecuație și despre ce ar cere el acum partenerilor europeni.
Republica Moldova accelerează procesul de reintegrare a regiunii transnistrene într-un moment în care aderarea la Uniunea Europeană devine o prioritate strategică. Chișinăul a început să uniformizeze treptat cadrul său legal și fiscal pe ambele maluri ale Nistrului, iar pârghiile pe care Federația Rusă le-a folosit decenii la rând pentru a menține conflictul înghețat slăbesc pe zi ce trece.
DW: În ultima perioadă, Chișinăul a intensificat procesul de reintegrare. Sunt suficienți pașii întreprinși pentru ca, în 2028-2030, să venim cu o soluționare cât mai bună a conflictului transnistrean?
George Bălan: Ați remarcat bine că în ultima jumătate de an s-a observat o activizare a acțiunilor pe care le-a întreprins Chișinăul. În primul rând pe domeniul contactelor cu Tiraspolul și, în același timp, prin vociferarea poziției Chișinăului cu privire la posibila abordare, viziune de reglementare pe care o are Chișinăul. Mulți parteneri mult timp cereau această viziune ca să fie prezentată și într-un final am văzut că aceasta a fost arătată, a fost negociată, consultată cu partenerii externi și în același timp prezentată și populației din Republica Moldova.
Ping-pong pe problema apei la Bălți: Cetățenii reclamă mirosul, iar primarul sesizează Guvernul. Răspunsul lui Hajder
Situația apei din Bălți a ajuns în atenția autorităților centrale, după ce mai mulți locuitori s-au plâns de gustul și mirosul acesteia, relatează TV8. Primarul municipiului, Alexandr Petkov, a transmis o adresare oficială către premierul Alexandru Munteanu, Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, solicitând extinderea investigațiilor și monitorizarea strictă a calității apei. Subiectul a fost comentat astăzi de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care a declarat că problema ar putea fi legată de sistemul de aprovizionare.
„Dacă vorbim despre apa livrată către consumator, atunci vorbim despre obligațiile unui operator, adică „Apă-Canal”, care trebuie să se asigure că apa livrată este calitativă și în normele admisibile. Am văzut declarația primarului prin care spune că indicatorii sunt în normă, mai puțin mirosul apei”, a declarat Hajder după ședința de astăzi a Executivului.
Ministrul a declarat că mirosul apei semnalat de locuitori ar putea fi cauzat de defecțiuni în sistemul de aprovizionare, care nu a fost supus unor lucrări majore de-a lungul timpului.
Alertă falsă la Aeroportul Chișinău: nu au fost depistate obiecte suspecte
Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău informează că, în cursul nopții de 21 mai 2026, pe aeroport a fost înregistrată o alertă de securitate, relatează TVR Moldova.
În conformitate cu procedurile de securitate aeroportuară, au fost întreprinse măsuri imediate de intervenție, iar toate verificările necesare au fost efectuate de serviciile specializate și instituțiile competente.
În urma controalelor desfășurate, nu au fost depistate obiecte suspecte sau explozive, iar alerta s-a dovedit a fi falsă.
Situația a fost gestionată operativ și în condiții de siguranță, cu respectarea normelor de securitate. La acest moment, Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău își desfășoară activitatea în regim normal, fără întreruperi.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
